EUROPA Marius Sucevan

USR cere excluderea Savoneei din magistratură: ce urmează.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu, filmat la volan, cu textul suprapus TREBUIE EXCLUSĂ și o fotografie a Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deputatul USR Alexandru Dimitriu cere Inspecției Judiciare să se autosesizeze și să o excludă din magistratură pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza unui dosar cu 12 capete de acuzare, întocmit după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 iulie 2026 pe care am analizat-o în articolul precedent.

Ce a stabilit, de fapt, decizia CJUE?

Pe scurt: în cauza C-280/25, cunoscută drept Lin II, CJUE a decis că interpretarea dată de ÎCCJ prescripției răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul european în dosarele de fraudă gravă cu fonduri ale Uniunii. Dimitriu leagă acum decizia de un episod anterior: prin Deciziile nr. 37 și nr. 16 din 2024, pronunțate de complete din care a făcut parte Lia Savonea, Înalta Curte a dispus ca instanțele din România să refuze aplicarea unei hotărâri anterioare a CJUE. Am scris pe larg despre ce înseamnă hotărârea din 16 iulie pentru diaspora aici; ne oprim acum asupra pasului care a urmat.

Ce cere, concret, Alexandru Dimitriu

Dimitriu, avocat și deputat USR, membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, a declarat pe 17 iulie 2026 că a întocmit un dosar cu 12 capete de acuzare, fiecare trimițând la paragrafe exacte din hotărârea Marii Camere a CJUE. Potrivit relatărilor de presă, el cere Inspecției Judiciare să se autosesizeze, invocând prevederile Legii 303/2022, care permit excluderea din magistratură pentru rea-credință sau gravă neglijență. Dimitriu susține că judecătorii care au semnat deciziile din 2024 fie au știut că încalcă dreptul european, fie nu au înțeles o obligație elementară din Tratat. Rămâne, deocamdată, o acuzație politică, nu o hotărâre: dacă a existat rea-credință sau neglijență stabilește Inspecția Judiciară, apoi secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce înseamnă răspunderea magistraților pentru noi, diaspora?

Am scris acum câteva zile că prescripția care a închis mii de dosare de mare corupție e chiar unul dintre motivele pentru care mulți dintre noi am plecat din România. Cererea lui Dimitriu răspunde la întrebarea “ce urmează”: nu ajunge ca o instanță europeană să corecteze o interpretare greșită, dacă nimeni din instanța supremă nu răspunde pentru ea. La fel cum șantajul politic pe seama fondurilor PNRR ne arată cât de fragilă poate fi legătura dintre România și fondurile europene de care depinde și viitorul celor care ne gândim la întoarcere, tot așa răspunderea magistraților e testul dacă statul de drept pe care îl cerem e mai mult decât o promisiune de campanie.

Ce urmărim mai departe

Inspecția Judiciară nu are un termen public anunțat pentru a răspunde cererii lui Dimitriu. Vom urmări dacă se autosesizează și cum se încheie procedura, dacă e deschisă. Voi, cei care ați plecat parțial din cauza neîncrederii în justiție: contează pentru voi dacă, de data asta, cineva răspunde pentru o decizie care a ținut ani de zile marile dosare de corupție departe de o soluție?

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal