EUROPA Marius Sucevan

Șantajul politic care poate costa România peste 4,5 miliarde de euro din PNRR.

Peste 4,5 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile riscă să rămână neaccesate de România, în condițiile în care termenul limită al PNRR este 31 august 2026. Motivul: un blocaj politic între PSD și premierul interimar Ilie Bolojan, în jurul câtorva legi pe care Parlamentul încă nu le-a votat.

De ce e Guvernul blocat

Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și funcționează de atunci în regim interimar. Un guvern interimar nu poate legifera pe termen lung prin ordonanță de urgență, așa că singura cale rămasă pentru cele șase legi de reformă angajate prin PNRR, printre care Legea salarizării unitare și Codul administrativ, este votul direct în Parlament. Fără acest vot, sumele alocate prin PNRR pentru aceste reforme rămân blocate.

Un ultimatum în loc de vot

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a condiționat votul celor șase legi de plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan a numit această condiționare „șantaj politic”, spunând că nu se poate șantaja absorbția de fonduri europene pe baza unui calcul politic.

Ce spune USR

Potrivit declarațiilor președintelui USR, Dominic Fritz, condiția pusă de PSD ar urmări, în primul rând, plecarea lui Bolojan, nu interesul cetățenilor. Fritz susține că cele șase legi condiționează direct accesul României la fonduri esențiale pentru investiții publice, nu la un beneficiu politic al vreunei tabere.

Ce înseamnă pentru noi, diaspora

Cei peste 4,5 miliarde de euro nu sunt o cifră abstractă: sunt, potrivit Guvernului, banii cu care se finanțează autostrăzi, spitale și școli, exact infrastructura de care depinde și decizia multor români din străinătate de a lua în calcul o întoarcere acasă. O Românie care își pierde fondurile europene din cauza unui joc politic intern e o Românie mai puțin pregătită să îi primească înapoi pe cei care astăzi muncesc în Italia, Spania sau Germania. Ne privește direct: fiecare lună de blocaj înseamnă întârzieri la proiectele de infrastructură și digitalizare a instituțiilor, exact cele care ar trebui să facă întoarcerea acasă mai ușoară, nu mai grea.

Ce urmează

Parlamentul mai are de votat legile rămase înainte de termenul de vară. Vom urmări îndeaproape dacă disputa politică de la București se rezolvă la timp sau dacă România ajunge să piardă, din nou, bani negociați cu greu la Bruxelles. Voi, cei care urmăriți de departe această criză: credeți că un guvern aflat în impas ar trebui să lase pe planul doi fondurile europene de care depinde țara?

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal