EUROPA Marius Sucevan

Prescripția nu mai închide marile dosare: ce înseamnă decizia CJUE pentru noi, diaspora.

La 16 iulie 2026, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, în cauza cunoscută drept Lin II, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prescripției răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii în dosarele privind fraude grave cu fonduri europene. Concret: prescripția nu mai poate închide dosarele aflate pe rol pentru astfel de fapte.

Ce a decis, de fapt, Curtea Europeană

Decizia are două fețe. Pe de o parte, CJUE a confirmat că hotărârile definitive rămân definitive: dosarele deja închise prin prescripție, în baza principiului res judicata, nu se redeschid. Pe de altă parte, pentru dosarele încă în judecată, instanțele nu mai pot aplica prescripția în forma stabilită de ÎCCJ pentru perioada 2014-2018. Este a doua oară când Curtea de la Luxemburg se pronunță pe acest subiect, după prima hotărâre din cauza Lin, din 2023.

De unde vine blocajul

Problema pornește din 2022. Printr-o decizie a Curții Constituționale din mai 2022, legislația română a rămas o perioadă fără reguli clare privind întreruperea termenelor de prescripție. Consecința: mii de dosare penale, inclusiv de mare corupție, s-au închis invocând prescripția. Deputata USR Oana Murariu, avocată și membră a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, a pus în discuție exact această tensiune dintre instanța supremă și cea europeană. USR a depus în Parlament un pachet de legi pentru întărirea luptei împotriva corupției și pentru o justiție mai previzibilă.

Ce înseamnă pentru noi, diaspora

Pentru mulți dintre noi, cei care muncim în Italia, Spania sau Germania, prescripția nu e un termen tehnic: e chiar unul dintre motivele pentru care am plecat. Am plecat dintr-o țară în care cei puternici scăpau de răspundere pe un termen calculat, nu pe nevinovăție dovedită. O justiție care funcționează, previzibilă și independentă, este exact ce ne dorim acasă. Iar faptul că o instanță europeană corectează o interpretare internă arată la ce ne folosește ancorarea în Uniunea Europeană: nu e o formalitate, e o garanție concretă. Statul de drept pe care îl cerem pentru România este și condiția pentru care unii dintre noi ar lua în calcul, într-o zi, întoarcerea acasă.

Ce urmează

Instanțele din România vor trebui să aplice acum decizia CJUE în dosarele aflate pe rol. Vom urmări dacă Parlamentul își face partea lui: să repare cadrul legal, astfel încât marile dosare să nu mai depindă de un termen scăpat de sub control. Voi, cei care priviți de departe justiția de acasă, cât de mult cântărește o Românie în care nimeni nu mai scapă prin prescripție atunci când vă gândiți la încredere sau la o eventuală întoarcere?

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal