COMUNITATE Marius Sucevan

USR propune eliminarea condiției de domiciliu pentru cetățenia soților din diaspora.

10 ani. Atât ar urma să fie perioada minimă de căsătorie înregistrată în România cerută soțului sau soției străine a unui cetățean român din diaspora, ca să poată cere cetățenia română fără să se mute în țară. Proiectul de lege a fost depus de deputatul Iulian Lorincz și senatorul Cătălin Bochileanu, parlamentari USR Diaspora, și vine să repare o situație pe care multe familii din diaspora o cunosc din experiență directă: legea actuală tratează cuplurile mixte stabilite în afara României ca și cum viața lor comună ar conta doar dacă se petrece pe teritoriul țării.

Ce se schimbă și ce rămâne neschimbat

Legea cetățeniei condiționează azi obținerea ei de o perioadă îndelungată de reședință în România, fără să țină cont de familiile care trăiesc împreună în afara granițelor. Noul proiect elimină exact această cerință pentru soți, dar păstrează neschimbate toate celelalte condiții: cunoașterea limbii române, a culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului național, plus verificările administrative și de securitate, rămân obligatorii pentru orice solicitant, indiferent unde locuiește. Nu e vorba, așadar, de o cetățenie „mai ușoară”, ci de una care nu mai cere un domiciliu greu de justificat pentru un cuplu care și-a construit viața în altă țară.

Inițiativa vine după ce un proiect asemănător, adoptat de Parlament în 2022, a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Varianta actuală ține cont de observațiile Curții, un pas necesar ca de această dată proiectul să reziste controlului constituțional și să ajungă efectiv în vigoare, nu doar în dezbatere parlamentară.

Cum stau lucrurile în alte țări europene

Ne dorim ca o familie formată în diaspora să nu fie tratată ca un caz special doar pentru că viața ei s-a construit în afara României. Inițiatorii au raportat proiectul la practica europeană: în Italia, cetățenia poate fi cerută după 3 ani de căsătorie trăită în străinătate, în Olanda și Portugalia tot după 3 ani, iar în Franța după 4 ani. Un termen de 10 ani ar rămâne, prin comparație, de peste două ori mai lung decât cel francez și de peste trei ori mai lung decât cel aplicat în Italia, Olanda sau Portugalia, unul dintre cele mai stricte din Europa. Chiar și așa, pragul propus recunoaște, în sfârșit, cum trăim de fapt ca familii în diaspora: nu ca un fenomen temporar, ci ca o realitate stabilă, cu case, copii și rutine construite în afara României.

Ce înseamnă pentru familiile noastre

Pentru o familie din diaspora, diferența nu e una abstractă. Astăzi, un soț sau o soție străină care vrea să obțină cetățenia română trebuie să ia în calcul mutarea în România, chiar dacă întreaga viață a cuplului, locul de muncă, copiii la școală, casa, e construită în altă țară. Proiectul propus nu scutește pe nimeni de cunoașterea limbii, a culturii sau a Constituției, dar recunoaște că a fi căsătorit de 10 ani cu un cetățean român și a trăi această căsătorie în diaspora e o formă de apartenență la fel de legitimă ca cea trăită acasă.

Proiectul e la început de drum parlamentar, iar traseul unei legi a cetățeniei nu e scurt, mai ales după precedentul din 2022. Vă invităm să urmăriți parcursul lui alături de noi și să ne spuneți: dacă familia voastră s-a lovit vreodată de bariera domiciliului, cum v-a afectat?

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal