COMUNITATE Marius Sucevan

Diaspora investește în România, dar 7 din 10 nu se întorc.

61% dintre românii din diaspora au investit deja în România, dar 70% exclud întoarcerea acasă în următorul an. Sunt cele două cifre centrale ale studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de compania de cercetare MKOR și publicat pe 28 iulie 2026. Pe scurt: trimitem bani și cumpărăm acasă, dar nu ne mutăm înapoi.

Ce arată, de fapt, studiul?

Este un paradox pe care mulți dintre noi îl trăim fără să îl numim. Ținem un picior acasă prin bani și proprietăți, dar viața de zi cu zi rămâne acolo unde muncim. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți, cu vârste între 18 și 65 de ani, stabiliți cel puțin șapte luni pe an în afara României, și pune cifre pe o realitate cunoscută:

  1. 70% dintre cei chestionați exclud revenirea în țară în următorul an.
  2. 61% au investit deja în România, prin imobiliare sau sprijin financiar pentru familie.
  3. Comunitatea din Germania are cea mai mare rată de investiții (71%) și cel mai mare sprijin financiar direct trimis familiei (44%).

Legătura cu țara nu s-a rupt. Ce lipsește nu e atașamentul, ci încrederea că o viață reconstruită acasă ar fi mai bună decât cea de acum.

Ce înseamnă pentru noi?

Am mai scris despre asta: românii din diaspora nu se întorc doar fiindcă apar bani pe masă, ci când găsesc condiții în care merită să își reconstruiască viața (am scris pe larg aici). Studiul MKOR confirmă exact acea distincție, cu cifre: banii merg deja spre casă, dar decizia de a reveni ține de servicii, administrație corectă și predictibilitate, nu de un grant izolat.

Aici se vede de ce contează cine ne reprezintă. USR are în Parlament o echipă dedicată diasporei: deputatul de diaspora Iulian Lorincz face parte din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor, iar mandatul acestei reprezentări este tocmai să transforme atașamentul nostru în condiții concrete de revenire. Există și pași economici deja făcuți: programul „Diaspora Investește Acasă”, lansat de Ministerul Finanțelor cu un buget de 100 de milioane de euro, oferă granturi de până la 200.000 de euro românilor din diaspora care vor să deschidă o afacere acasă, în perioada 2026-2029.

Un program de investiții e util, dar studiul arată că nu e suficient singur. Investiția fără revenire înseamnă că oamenii au încredere în cărămidă, dar nu încă în stat. Aceeași miză o are și parcursul european al României, singura garanție că regulile rămân previzibile pentru cei care ar vrea să se întoarcă (despre asta am scris aici).

Ce cer, concret, cei plecați?

Este una dintre bătăliile mele ca Vicepreședinte USR Italia: să nu tratăm diaspora ca pe un cont din care vin remitențe, ci ca pe oameni care ar reveni dacă statul ar funcționa. Un buletin obținut la timp, un consulat care răspunde, o școală în care copilul se poate reintegra, un loc de muncă unde experiența de afară e recunoscută: astea mută procentele, nu discursurile.

De aceea vă întreb direct pe voi, cei din comunitatea din Italia care ați investit deja acasă: ce anume, foarte concret, v-ar face să treceți de la „investesc acolo” la „mă întorc acolo”? Scrieți-mi, pentru că exact aceste răspunsuri le duc mai departe.

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal