EUROPA Marius Sucevan

Mafia lemnului: pădurile României și statul de drept.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, cu mesajul „Zero toleranță pentru mafia lemnului”

140 de copaci smulși din rădăcină cu lanțurile, apoi declarați doborâți de furtună pentru a obține avize de tăiere „legală”: asta au descoperit inspectorii într-o zonă împădurită din Valea Ampoiului, județul Alba. În urma controlului, Ministerul Mediului a anunțat 7 sesizări penale, dintre care 3 pentru ultraj. Este unul dintre mai multe controale prin care ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că nu mai întoarce ochii de la mafia lemnului.

Un tipar, nu un accident izolat

Metoda din Alba nu este o excepție. Aceleași controale au scos la iveală un fenomen care se repetă, în care furtul de lemn e ascuns în spatele unor documente aparent în regulă:

  • Valea Ampoiului, județul Alba: 140 de copaci dezrădăcinați cu lanțurile, prezentați drept doborâți de vânt, și 7 sesizări penale depuse.
  • Ocol silvic privat, județul Brașov: conform ministrei Mediului, la un control într-o zonă din apropiere de Racoș s-au găsit sute de cioate nemarcate după verificarea doar a unei părți din suprafață.
  • O rețea, nu hoți izolați: Diana Buzoianu descrie mafia lemnului drept „un munte de bani” și susține, în declarațiile ei, că este conectată cu mafia politică.

Potrivit ministerului, au început să fie închise și portițele digitale prin care se acopereau transporturile ilegale de lemn. Miza nu e o cioată în plus sau în minus: sunt bani publici și un patrimoniu natural care nu se reface într-o generație.

De ce ne privește pe noi, cei din diaspora?

Pentru mulți dintre noi, plecarea a avut legătură exact cu asta: cu senzația că legea se aplică selectiv și că cine fură la scară mare rămâne nepedepsit. Când un minister lovește o rețea de furt și trimite dosarele la parchet, e semnul concret că instituțiile pot funcționa. Este același stat de drept pe care îl cerem și în justiție, și care ține de parcursul nostru european.

Pădurile României nu sunt o problemă strict locală. Încă din 2020, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României pentru tăierile ilegale din arii protejate Natura 2000, după plângeri ale organizațiilor de mediu. România riscă să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu penalități calculate pe fiecare zi de întârziere. Vorbim despre cele mai întinse suprafețe de păduri virgine din Uniunea Europeană: un motiv de mândrie, dar și o responsabilitate pe care ceilalți europeni o urmăresc.

Ca vicepreședinte al USR Italia, cred că apărarea pădurii e un test simplu de integritate: ori se aplică legea la fel pentru toți, ori nu. Pe cei din diasporă îi rog să urmărească aceste dosare până la capăt, nu doar la anunț. Statul de drept se măsoară în condamnări, nu în comunicate.

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal