EUROPA Marius Sucevan

Legea salarizării, amânată 3 ani: riscăm 770 de milioane din PNRR.

Grafică USR Central „Amnezia PSD: cum au sabotat 3 ani legea salarizării”, cu cronologia promisă în mai 2023, amânată în anul electoral 2024 și ajunsă azi în pragul pierderii banilor din PNRR

România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fonduri europene pentru că legea salarizării unitare a bugetarilor, promisă încă din 2023, tot nu a fost adoptată. Termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru finalizarea acestei reforme este 31 august 2026, iar potrivit unui anunț al PNL, proiectul de lege a ajuns astăzi, 22 iulie 2026, la Senat.

Trei ani de promisiuni amânate

Cronologia legii salarizării: promisiune în mai 2023, amânare în anul electoral 2024, risc de a pierde bani din PNRR azi, în 2026

Guvernul condus atunci de Nicolae Ciucă a promis, în mai 2023, că proiectul legii va fi gata până la 15 iulie 2023, după unul dintre cele mai ample proteste ale profesorilor din ultimii ani. Termenul a trecut fără rezultat, iar în ianuarie 2024, an electoral, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a amânat din nou reforma, spunând că doar un politician iresponsabil ar adopta o lege a salarizării chiar înaintea alegerilor. De atunci, proiectul a trecut de la un guvern la altul fără să fie finalizat:

  1. Mai 2023: promisiunea inițială, cu termen 15 iulie 2023.
  2. Anul electoral 2024: amânare asumată explicit de guvernul Ciolacu.
  3. Azi, 2026: proiectul ajunge abia acum la Parlament, cu doar câteva săptămâni înainte de termenul din PNRR.

Trei ani mai târziu, proiectul e tot pe hârtie, iar senatorul USR Răzvan Anghel a acuzat astăzi PSD că “a sabotat legea salarizării timp de trei ani”.

Ce e în joc, de fapt

Legea salarizării unitare e unul dintre jaloanele PNRR: fără adoptarea ei până la 31 august 2026, România pierde cele 770 de milioane de euro din tranșele europene deja negociate. Nu e prima reformă din acest plan blocată de calcule politice și nu vorbim despre o sumă abstractă, ci despre bani condiționați de un angajament pe care România și l-a asumat față de Comisia Europeană.

De ce ne privește pe noi, diaspora?

Nu e doar o poveste de contabilitate publică. Peste 3,1 milioane de români trăiesc în alte state ale Uniunii Europene, arată Eurostat, mulți dintre noi plecând exact din cauza unei administrații care nu-și respectă propriile termene. Fiecare reformă amânată de teama urnelor e un motiv în plus ca cei plecați să rămână sceptici când vine vorba despre întoarcerea acasă. Iar banii pe care România îi pierde din PNRR pentru că nu se ține de cuvânt nu sunt bani abstracți: fac parte din același pachet de fonduri europene pus în pericol și de blocajul politic de la București, cu care ne confruntăm de luni de zile.

Ce ne dorim

Ne dorim un stat care își ține cuvântul dat, nu unul care amână reformele de teama urnelor. Ca vicepreședinte al USR Italia, cred că fiecare zi de întârziere la legea salarizării e o zi în care România își subminează singură credibilitatea la Bruxelles, și încrederea celor din diaspora care încă mai calculează dacă merită să se întoarcă acasă.

Surse și linkuri

← Înapoi la jurnal